Soifua maloloinaFaamai ma Tulaga

Fiva mūmū i tagata matutua: auga, togafitiga. O auga o le mūmū fiva i tagata matutua

ua leva ona manatu fiva mūmū se maʻi ao laitiiti. Masani lava ona mafatia mai ai tamaiti e oo atu i le 10 tausaga. Matua maʻi uiga ese tupu i pepe fou. Ae peitai, o loo i ai i le lalolagi i aso nei o le mūmū fiva i tagata matutua. O auga o le faamai e mafai ona tutusa matua tiga faai po faai tiga e masani ona latou na le mautonu ma isi faamai.

maʻi puna

Siama natura ua fiva mūmū i fanau, i tagata matutua. O le auga, o le togafitiga o le faamai e fitoitonu i se vaega. Ina ua maea uma, e mafua mai i streptococcus vaega A, lea e aafia ai le faiga respiratory. E mafai ona aafia i se gasegase o le pau maʻi e le silia i le tolu vaiaso talu ai.

O le faamai o le mūmū fiva i fanau o loo sili ona masani ona matauina i le taumalulu. O lenei ona ua i lalo i le puipuiga o le tino o lenei taimi. O le faailoga muamua o le faamaʻi ina ua uma siama, e mafai ona tupu pe a mavae ni nai itula, ae e mafai ona i totonu o se vaiaso. Afai e malosi le faiga sao, o le maʻi e mafai ona toe foi mai ia e fai ma nofoaga na o le sefulu aso.

O le mafuaaga o le faamai

Aisea ua i ai se fiva mūmū i tagata matutua? Mafuaaga, auga, togafitiga o le mūmū fiva, na tupu i le tupulaga e matutua atu, e toetoe lava a le lava lea e tasi e pei o lena o le fanau.

O lea la, o le punavai autu o siama - o tagata maʻi:

  1. I latou oe, fiva mūmū, faai tiga, po o streptococcal pharyngitis. I le tagata i aso anamua aemaise lava pipisi.
  2. Malosi ina ua mavae se siama streptococcal. E mafai ona matautia i isi mo le isi tolu vaiaso.
  3. I le 15% o tagata e mafai ona streptococci i le nasopharynx. I le faia o lea mea, latou te le avea ma gasegase, ae e mafai ona isi.

E pei o le siama salalau?

O lenei ua tatou iloa le mea faaonoono se faamai pei o ofu mumu fiva i tagata matutua ua mafua ai. Auga, togafitiga o le faamai e manaomia ai le gauai faapitoa. Ina ua mavae le maʻi tele pipisi. ua faaooina atu fiva mūmū e droplets airborne. A sneezes po coughs se tagata, faamaloloina fasimea o faua siama i le ea ma e mafai ona maua i totonu o le fuaitau nasal o se tagata maloloina. Foi, e mafai ona tupu siama e ala i mea e momoe, meataalo, fufuluina o ipu po o se meaai. O le siama e mafai ona pasia mai le tina i le tamaitiiti i le taimi o le fanautama.

fiva mūmū faaooina auala autu e fa:

  1. auala Airborne - mai le onosai i se lelei pe a fesootai. Mo se faataitaiga, i totonu o fanau o le taatele o lenei ala. Afai o se tagata ua aafia coughs pe na o le talanoa, e mafai ona maua droplets lelei i luga o le membrane mucous o se tagata maloloina. Siama foia i le tonsils. E amata ona maua toxins, lea salalau ai lea i le tino, e aofia ai le nodes lymph.
  2. Aiga le ala - o le onosai e paʻi atu i mea faitino, ae tuua ai e sailia o faua po vavale. E ui lava i le mea moni e faapea e lē ua i ai siama o se malosiaga e, afio mai i fesootaiga ma o loo siomia ai mea faitino, ae o le siama e mafai ona tupu pea. Oso i luga o le mucosa o siama tagata maloloina ua faatulagaina ai ma multiplies. o le a fesoasoani foi le faavailaau faiga e puipuia ai meafale.
  3. Taumafa - o le taimi lenei maua se isi itu le siama i le meaai, ma faateleina. E masani lava, e tupu ma oloa susu e le o tosina atu i le vevela togafitiga. Tagata e 'ai, ma e oo atu aafia. O le foia siama i le mucous, ma atiina ae le fiva mūmū. I lenei tulaga, ua aveina faiga e iloa ai siama i le kuka ma isi tagata faigaluega i le gaosiga o meaai.
  4. Ona o le faaleagaina o le paʻu - se siama ati manuʻa uma, e aofia ai se puapuaga mavae le partum. I le nofoaga o siama ma le tuputupu ae siama e tupu. Faatasi ai ma nei fesootai rashes ma pupuga o le nodes lymph latalata i le eria ua aafia.

O auga o le faamai i tagata matutua

E tele lava ina aafia ai tamaiti ma le mūmū fiva. ua i ai tagata talavou e 19-20 tausaga puipuiga e faasaga i le faamai. Ae peitai, sa i ai tulaga o siama i tagata matutua. E mafaia lenei mea pe afai latou te i ai i le tele o le taimi totonu o le fale i le faapotopotoina o tagata i dormitories po o le faleie.

I aso nei, o le tele o le faailoga o le mūmū fiva i tagata matutua atoatoa aveesea rashes. Le maʻi e sili atu e pei o se faai tiga. Tele o taimi e faailoa mai le pupula foi le auga, ma e faigata i le vaaiga e oo.

fiva mūmū i tagata matutua o lona auga e sese mo se faai tiga, o le matuitui. Siama e masani ona nofoia le nasopharynx. faailoga i fafo o le faamaʻi o le lagi lava mumu ma gagana. Lisi le faailoga o le mūmū fiva e le muta ai iina:

  • tiga maai i le faai, aemaise lava pe a faaumatia;
  • papaʻe samasama -O i tonsils, alou ma ulcers;
  • se faateleina i le tele ma pupuga o le nodes lymph i lalo o le auvae ;
  • faailoga o toxicity;
  • vevela o le tino i le 40 °;
  • lethargy ma le tiga i le ulu;
  • faafaufau ma faasuati i le tulaga muamua o le faamai.

O nei faailoga o le mūmū fiva i tagata matutua tupu o se taunuuga o le faasalalauina atu o toxins i le tino. I lenei tulaga, o le matutu o le paʻu, ma rashes itchy. O lona vaega autu o le:

  • mageso muamua e tupu i luga o le fofoga;
  • paʻu ma lalo o le isu e pales auvae;
  • le tele o le O mataupu mageso i luga o le pubis, e pei foi i le gauga o le tino;
  • ina ua uma fetaomi foliga auala papae, e le umi 15-20 sekone;
  • nisi taimi o se mageso mafai ona avea bluish ona tafetotoi i lalo o le pau.

siama Streptococcal ulufale le tino e ala i le manua po o le mu. ua taulai mageso siomia ai i latou. nodes Lymph gaoioiga o se tino faamama, o lea i le eria ua aafia, avea i latou ma tele ma latou faatiga e fetaomi. E faaputuputu toxins.

Le umi o le vaitaimi o incubation

Talu mai le mauaina o se siama i le tino ao lumanai ai le faaaliga o le faailoga o lo o umia mo se taimi. Ua taʻua o le vaitaimi incubation, o le tupe maua natia faamai. E leai se mataupu lea e amata fiva mūmū i tagata matutua, e toetoe ina a leiloa le faailoga. ua mafua ona o le mamafa maualalo o le siama lenei i le tino i le taimi.

O le incubation vaitaimi o le mūmū fiva mafai ona tumau e oo atu i le 12 aso, ae e sili atu e masani - 2-7. E fuafua lava i le aofaiga o le siama ua ulu atu i le tino, ma le soifua maloloina.

Siama o le malosi multiplies i le mucous. loo tauivi Puipuiga i ai, muamua faamanuiaina, ona uma le leaga. Amata ona maua ni polotini e tetee e fasioti le siama. I nisi taimi, o le a taua tele o le aofaiga o siama. Toxins e secrete streptococci, ma faaitiitia ai ona i puipuiga tino. e le mafai ona taulimaina le faiga sao mai i le siama, ma le fofo na o le amata le togafitiga.

Fualaau e faasaga i le fiva mūmū

Tau i le faamai e tatau ona amataina i le taimi lava o loo i ai muamua, faavasegaina e faamai pei o ofu mumu fiva, faailoga. O le togafitiga i tagata matutua o loo faavae i luga o fualaau. O le taimi lava latou lelei lava e tetee atu ai le siama.

E faalagolago i le tulaga o le faamaʻi faaaogaina:

  • Agamalu - makrolidovoy faaaogaina o fualaau oona po o le vaega penisilini i le tulaga o se fualaau po o le taofia lē tumau mo le togafitia o fanau. ave fualaau mo le sefulu aso.
  • Feololo i tulaga ogaoga - faatonuina fualaau tui intramuscular penisilini. O le ala o togafitiga foi le sefulu aso.
  • Ogaoga - i lenei tulaga faaaogaina cephalosporins tupulaga ou-II e tui totonu o le uaua mo 10-14 aso.

Ina ia mafai ona fofo faaauau sili vave faaaogaina le tele o meafaigaluega eseese.

Togafitiga isi vailaau faafomai

Faatasi ai ma fualaau e mafai ona tofia foi a onosai:

  1. Antihistamines - e aveese allergy auga ma faafitauli. E mafai ona latou tulai mai o se taunuuga o faateleina le lagonaina o fualaau faasaina patino.
  2. vevela reducer - e aveesea ai le tiga matuitui i le ulu ma maualalo vevela tino.
  3. fualaau faasaina Cardiovascular - e puipuia ma faamalosia ai le ipu toto mai le siama leaga.
  4. fualaau Prophylactic - fualaau o le a faamamaina vavale mai le faaputuga o siama.
  5. Afai e tele le ogaoga o tulaga o le onosai, lea e mafai ona faia na faafoeina intravenously sisina fofo masima po o le suka. O le a vave ai le faatuina o metabolism vai-masima ma saofaga ai i le aveesea vave o toxins.

physiotherapy

Afai o se fomai maua fiva mūmū i tagata matutua, auga ma togafitiga e manaomia ai se taumafaiga atoatoa. O lea, faatasi ai ma togafitiga vailaau, e mafai ona fautuaina physiotherapy. le a fesoasoani nei faiga e aveesea o se faai tiga lea eo mai faatasi fiva mūmū, ma faamamā i glands mai streptococci. Togafitiga e aofia ai le taualumaga e faapea:

  • Irradiation glands e ave UV e faatoilalo polotini i siama ma fasioti i latou.
  • tonsils SMV-togafitiga.
  • togafitiga leisa maneta e faaleleia toto faasalalauina ma le faatoaagaina mai le faiga sao.
  • UHF-togafitiga e aveese pupuga ma le faamalologa papala.
  • togafitiga KUF faaumatia e le siama ma manino ai le tonsils.

iʻuga

E tatau ona manatua e matua pipisi le faamai. O lea, afai e amata e mūmū fiva i tagata matutua, o le faailoga o le e tai tutusa lava i isi faamai, e tatau ona vave amata le taua ma ia. Ina ia aloese mai le siama, e tatau ona mafai e pele o le onosai e faaesea.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 sm.birmiss.com. Theme powered by WordPress.